„Bunătatea nu se termină. Cu cât împărți mai mult din ea, cu atât mai multă se va revărsa asupra ta”

Ralph James Scott

Suntem oameni și fiecare dintre noi s-a aflat cândva într-o anume situație de dificultate. Problemele cotidiene sunt parte a vieții noastre și trebuie să le tratăm cu interes, dar nu cu disperare. Majoritatea oamenilor nu își dau seama singuri cu ce dificultăți se confruntă, astfel recurg la metode nepotrivite de ajutor. Trăim într-o societate care se află într-o luptă permanent cu tulburările sociale cauzate de sărăcie, delicvenţă, intoleranţă, alcoolism, abuz de droguri, disperare, violență domestică, tragedia şomerilor, a familiilor monopartentale, a copiilor care cresc pe străzi, sau abandonaţi în case de copii sau în spitale, a bătrânilor ajunşi cerşetori târâți de mila publică pe un parcurs dureros. Ajunși în acest punct devastator, trebuie să se facă simțită și auzită asistența socială iar acest demers care duce la rezolvarea problemelor sociale să fie realizat doar de profesioniști. Asistenţa socială are scopul principal de a realiza o societate prosperă, incluzivă pentru toţi cetăţenii indiferent de etnie, sex, națonalitate, religie sau orientare sexuală. Făcând referire în mod expres la cei care din motive subiective sau obiective, se află în situații de viață dificile și poziţii sociale marginale. Asistența socială este constituită dintr-un ansamblu de măsuri legislative şi administrative, al serviciilor prin care se reglementează modalităţile de sprijin oferite cetăţenilor cu resurse insuficiente. Protecţia socială propriu-zisă este procesul prin care cetăţenii beneficiază de măsurile de protecţie socială şi de ajutor specializat în vederea satisfacerii nevoilor lor şi a unei bune integrări în societate. Prin urmare, procesul de intervenție socială este reprezentat de ansamblul de activități specifice prin care persoanele aflate în dificultate pot beneficia de asistare și sprijinire în vederea rezolvării sau ameliorării situaţiei cu care se confruntă. Această etapă este parcursă de către un asistent social profesionist, împreună cu echipa multidisciplinară.

Intervenția asistată va ajunge să cunoască rezultate pozitive în beneficiul indivizilor, doar atunci când va fi bazată pe legislaţia în conformitate cu serviciile specifice. Asistența socială are scopul de a facilita accesul persoanelor care nu se pot adapta prin forţe proprii la societatea în care trăiesc, cei care nu beneficiaza de drepturile elementare şi fundamentale - de a avea parte de o alimentaţie corespunzătoare, de un adăpost decent, de servicii de sănătate și igienă, educaţie, de o sursă stabilă de venit şi de posibilităţi de dezvoltare a propriei personalități. Instituţiile sociale care dețin răspunsurile nevoilor umane vor trebui să fie sensibilizate şi responsabilizate privind abordarea problemelor sociale și mai ales în satisfacerea nevoilor beneficiarilor. Profesioniștii în asistentă socială și nu numai trebuie să conștientizeze faptul că funcţia lor este justificată doar dacă vine în sprijinul celor asistaţi și dacă serveşte bunăstarea socială. Asistenţa socială orientează politicile publice către cetăţenii vulnerabili ai societăţii, pentru a se asigura că problemele sociale existente nu vor avea consecinţe asupra întregii populații. Problemele cu care societatea se confruntă atrag după sine altele, care afectează întreaga comunitatea. Probleme precum abandonul copiilor, sau a persoanelor vârstnice şi a celor cu handicap din familie, delicvenţa și şomajul sunt existente în toate ţările lumii, însă există o discrepanță între țara noastră și alte state, în felul în care sunt tratate aceste probleme sociale.

Cuprins

Introducere. 4

Teoria generală a intervenției în asistența socială. 6

Scopul şi obiectivele intervenției 8

Nivelurile și formele intervenției sociale. 10

Intervenția socială personalizată. 15

Etapele procesului de intervenție. 17

Intervenția în criză.. 20

Tehnici de intervenție în criză. 21

Elaborarea și structurarea planului de intervenţie. 23

Concluzii 26

Glosar de termeni 28

Bibliografie. 31